Archive | Iunie 2011

Declaraţie…

Mă faci să visez în culori,mă topesc în ochii tăi şi mă pierd în frumuseţea lor….Tu vrei să tac,dar nu-nu pot pentru că inima-mi şopteşte să vorbesc…Dacă tu ai fi un ocean m-aş îneca în fiecare clipă,iar dacă tu,ai fi o flacără aş vrea să ard mereu…Durează doar o secundă să-ţi spun ,,Te iubesc”,însă va dura toată viaţa să-ţi arăt cît de mult ,,Te iubesc”….Mie dor de noi,de acele fine îmbrăţişări şi sărutări fierbinţi….Gîndul mă poartă neîncetat spre sufletul tău…De-ai şti cît de mult îmi doresc să te cuprind şi să te simt aproape….M-am îndrăgostit de tine,a fost de ajuns doar o privire…Nici frumuseţea florilor,nu redă toată frumuseţea ta…..Ţi-am spus astăzi cît de mult ,,Te iubesc”….Eşti cel care a aprins flacăra dragostei în inima mea…..Fără tine viaţa mea nu are valoare….TE IUBESC…..

Noaptea înstelată….

În noaptea înstelată

O voce vrea să-mi spună

De-o veste aşteptată

Am alergat în grabă

Să văd de ce a sunat?

Mi-ai spus că-i multă treabă

Şi că nu mai uitat

Mi-ai spus că îţi e dor

Şi-ai vrea ca să mă vezi

Şi-ai vrea să vii la mine

Să mă îmbrăţişezi

Şi mie-mi este dor

Şi-aproape te doresc

Aş răsufla uşor

Spunîndu-ţi te iubesc

În noaptea înegrită,

Cind cerul iernii geme

Ai vrea să vii la mine?

Hai vino,nu te teme.

 

Tu eşti iubirea mea!!!!

Te iubesc mult de tot,eşti tot ce vreau,eşti tot ce-mi doresc.Îţi ador zîmbetul mlădios,îţi ador ochii cafenii şi fini care mă încălzesc cu atîta blîndeţe.Ştii parcă cu ei nici nu e nevoie de braţe pentru a mă încălzi.Ştiu că mă iubeşti,ştiu că mă doreşti lîngă tine,lîngă sufletul tău,lîngă buzele tale dulci şi moi,te ador mult!acum sunt singură,mă simt inutilă,gîndurile chinuitoare mă îngrozesc.Nu mă interesează nici o ocupaţie.Simt necesitatea de a te auzi,de a te vedea,simt necesitatea de dragoste.Uneori am impresia că nici nu mă iubeşti,nici nu-ţi pasă de mine.Dar poate greşesc.Poate mă iubeşti.Hai nu te sfia,ştiu că mă vrei aproape.Şi ce-l mai important este eu te iubesc şi te voi iubi pînă la sfîrşitul vieţii mele.Mie dor de tine,mie dor de ochii tăi,zîmbetul tău dulce ce te face să uiţi de răul înconjurător,ducîndu-te în lumea dragostei,în lumea esteticului.N-aş vrea ca să rămîn în memoria ta,să rămîn doar un portret şters,lucid,ce va piere în subrietatea timpului.Te iubesc mult,orice fir al spiritului meu e străbătut de nebuna dragoste ce ţi-o port.În orice trecător te văd pe tine,mi se pare că într-un timp inima mi se va rupe din piept şi sufletul va divulga ultima expiraţie.De ce viaţa îmi pare că am atîta nevoie de tine.Acum sunt singură dar ştiu că mă iubeşti,că în sufletul tău adie pentru mine acel vîntuleţ zglobiu de vară.Nu ştiu ce mă aşteaptă în viitor,ce e acolo de porţile prezentului şi asta mă îngrozeşte cel mai mult.Dacă vrei să afli ce simt pentru tine şi cît de mult te iubesc,vino lîngă mine şi am să-ţi demonstrez….

Lumînările iubirii….

Ard lumînările iubirii

De ce să sufăr mai făcut?

Şi să am durere

Acum cînd glasul este mut

Eu simt cum inima îmi piere

Tu mai făcut să sufăr în zadar

Nu te iubesc,nu te mai vreau iar lîngă mine

Acum cînd cupa este plină cu amar

Ţi-ai amintit de mine?

Ard lumînările iubirii

Şi vreau să te trimit în hău

Dispari în bezna amintirii

Nu vreau să-ţi văd eu chipul tău.

 

Trandafirii

De ziua mea,iubite,

Mi-ai dăruit toţi trandafirii,

Mi-ai spus doar cîteva cuvinte

Şi ne-am sărutat ca mirii.

M-ai dus la umbra dorului din stîncă,

M-ai aşezat pe braţe cu flori,

Mi-ai spus că sunt frumoasă încă

Şi-ai vrea să ne iubim pînă în zori.

Ai destrămat petală cu petală

Din trandafirii cei de catifea,

M-ai îmbrăcat în rochie de gală,

Toată din ei-

Din trandafirii tăi de catifea,

Apoi,sub fiecare roşie petală

Ai răsădit cîte-un sărut fierbinte,

Îmi destrami doar rochia de gală

Iubind prea blînd

Şi fără de cuvinte.

De ziua mea,iubite,

Ai dezbrăcat toţi trandafirii

Pictîndu-mi rochia,fierbinte,

La focul nebunatic al iubirii…

,,Un bărbat ideal”

Cîţi bărbaţi ideali există?

Cîţi bărbaţi există?

Cîte idealuri există?

 

Orice femeie deşteaptă are parte de un bărbat ideal.De unică folosinţă sau garantat pe viaţă.În fiecare moment de singurătate,de rătăcire,de regăsire sau de păcat…Bărbaţii care popesc mai puţin în viaţa unei femei par la o analiză frivolă,a avea mai multe calităţi de cei care ne trezim zilnic,ne bem cafeaua,ne spălăm pe dinţi,plîngem sau ne bucurăm.Bărbaţii văzuţi de la distanţa,de obicei de la braţul altor femei,par a fi mai competitivi,mai merituoşi decît cel pe care-l vedem lăsîndu-şi zilnic şosetele pe canapea.Bărbatul din lume e întotdeauna mai strălucitor decît cel din propria bucătărie,iar manşetele impecabile ale domnului de la masa vecină arată infinit mai bine decît coşul de pe spatele soţului.Diferenţa dintre realitatea pe care o trăim şi cea pe care o contemplăm cu suspine constă doar în superficiabilitatea de a nu pricepe la timp că un bărbat ţi se pare mai bun decît al tău doar dacă nu eşti fericită…

Dar dacă eşti?Dacă eşti îndrăgostită lulea de bărbatul tău şi îţi ajunge în toate privinţele?

Bărbatul tău e ideal pentru că ţi-a venit în întîmpinare cu tot ce a cerut sufletul tău.Bărbatul tău ţi-a ieşit în cale cu pîinea şi sarea vieţii,îmbrăţişarea lui are exact forma zîmbetului tău,iar în ochii lui se vede norocul de a te fi întîlnit.Lui nu trebuie să-i ceri nimic,pentru că îţi dă totul.Pe el nu trebie să-l minţi cu nimic,pentru că înţelege orice.Lîngă el nu ţi-e frică de nimic,pentru că eşti cel mai de preţ bun al lui şi nu va risca nimic ca să nu te piardă.Acolo unde începe slăbiciunea lui,apare subtil forţa ta,iar situaţia inversă e motorul fericirii tale.Bărbatul ideal e liber pentru că te-ai îndrăgostit şi de aripile lui,iar umărul lui e locul de spovedanie,de răsfăţ sau de alint.Lîngă el,lumea e un spaţiu mult mai prietenos,iar ploaia e mereu caldă.Fiecare mişcare a lui e spectacolul tău preferat,iar grija pentru el e cea mai dragă îndeletnicirea existenţei sale.Bărbatul tău ideal îi zîmbeşti şi-n somn,pentru că iubirea ta nu adoarme nicicînd,iar respiraţia lui te sincronizează cu universul în care ţi-a fost dat să trăieşti.Bărbatul ideal,după care să fii femeie,să-ţi arăţi interiorul cu aceeaşi graţie cu care mîinile tale îi cuceresc obrajii şi ochii,buzele şi gîtul….Pe buzele tale ai mereu un sărut de rezervă,alftel încît să nu sufere nici una din părţile implicate în îmbrăţişarea vieţii în doi….

Bărbatul tău e ideal pentru că l-ai întîlnit exact în momentul în care nu mai visai la el şi va rămîne ideal cîtă vreme îţi va ţine sufletul în palme.Dacă sufletul tău nu e negru,ci atît de luminos,încît să înţeleagă că iubirea înseamnă Totul,bărbatul ideal va fi mereu cel de lîngă tine,şi nu cel de pe trotuarul de vizavi,de la braţul altei femei,de pe ecran sau din cărţi….

E posibil ca bărbatul tău ideal să fie plămădit din imaginaţie,din dorinţă,ba chiar din neputinţă dar dacă lacrima ta se prelinge pe obrazul lui,înseamnă că el este,negreşit….

 

Poezia noastră

În amurgul serii,după o zi grea,

Mi-ai şoptit fierbinte că-mi dai viaţa ta,

Cu privirea,glasul tău m-ai fermecat,

Întreaga fiinţă mi-ai cutremurat,

M-ai făcut să cred că sunt ceva aparte,

Nicicînd nu mi-ai spus cuvinte deşarte,

Iar sărutul dulce,sub cer înstelat,

Pentru totdeauna ne-a apropiat….